Interviu cu Otto Constantin: RITUAL, solomonari, strigoi şi sânziene

This post is also available in: Engleză

Cu vernisajul său de pe 5 martie, ne-am adus aminte de episoadele cele mai importante din tradiţia noastră românească: felii de viaţă străveche, transpuse pe pânză abrupt, direct şi pline de esenţă, magnetizând privirile spre tematica cea mai bogată a culturii noastre: obiceiurile româneşti, tradiţiile rurale şi ritualuri păgâne.

El e Otto, 24 de ani, artist plastic. Îi plac sarmalele, tradiţiile şi Coca Cola. Pe lângă colecţia de sticle de Cola, colecţionează bani şi obiecte vechi. Nu e autodidact, dar îi place să picteze liber. Spune că încearcă să se depăşească în fiecare zi şi se vede – este atât de deschis provocărilor artistice, că tot acest curaj i se creionează şi-n lucrări. Şi vrea s-ajungă cel mai bun pictor. Acel gen de pictor care dă textură şi culoare poveştilor, în special celor româneşti, pe care le trece prin filtrul propriei sensibilităţi – care emană dincolo de aparenta simplitate a picturilor sale. Ah, şi abia aşteaptă să picteze Zburătorul.

 

 De ce pictura ca mediu de expresie?

Nu am ales-o voit ca mod de expresie, însă aşa a devenit. Am desenat de când eram mic, mi-a plăcut foarte mult şi am continuat – plus că am observat că la altceva nu prea mă pricep. (râde)

  Povesteşte-ne despre 3 creaturi / mituri / personaje românesti care îţi plac mai mult decât celelalte.

Îmi plac toate personajele mitologice, dar o să aleg solomonarii, strigoii şi sânzienele.

Solomonarii sunt vrăjitorii folclorului românesc. Ei erau crescuţi de mici să înveţe din cărţi la care ceilalţi oameni nu aveau acces. Erau înzestraţi cu puteri supraomeneşti şi cunoşteau toate limbile de pe pământ, puteau controla ploaia şi erau însoţiţi de balauri. Solomonarii se deghizau în oameni saraci şi cereau ajutorul oamenilor: dacă aceştia nu îi ajutau, aduceau grindina peste sat. Poţi să-ţi imaginezi că Solomonarul era un fel de Gandalf românesc. Unii cercetători spun ca ar fi fost preoţii daci, kapnobatai. Îmi plac mult legendele lor pentru că sunt pline de magie, dar şi pentru ca multe din ele sunt foarte relevante.

Strigoii sunt spirite rele care rămâneau pe pământ. În noaptea Sfântului Andrei, când se spune că se „deschid cerurile”, aceştia puteau iesi să facă rau. Iar pe lângă usturoiul pe care se spune să-l punem la uşă ca să îi alungăm, o practica de a opri strigoii era ca mortul să fie deshumat şi să i se înfigă un ţăruş în inimă. Iîmi plac legendele lor, mai ales că în folclorul nostru găsim cea mai puternică antiteză, cu sânzienele. Ei cu Răul, ele cu Dragostea.

Sânzienele, aşadar. Această sărbătoare a dragostei, pe care o sărbătorim pe 24 iunie, e plină de obiceiuri şi ritualuri. Sânzienele sunt entităţi bune, personificate în femei frumoase ce dansează şi fac hore în aer. Dar pot deveni ca ielele, dacă nu li se respectă sărbătoarea. De Sânziene, tinerii se strâng, se face un foc şi se sare peste el. Sărbătoarea, aproape de solstiţiul de vară, semnifică puterea soarelui, apogeul verii pe care omul l-a perceput ca dragoste faţă de natură şi de oameni. În acea perioadă înfloresc florile de sânziene, care se folosesc la foarte multe ritualuri. Un alt obicei e ca fetele să se ducă în pădure şi, dezbrăcate, să se atingă de roua de pe florile de sânziene. Sărbătoarea lor e triumful luminii asupra întunericului.

În primul rând, folclorul este un izvor de inspiraţie care nu prea seacă. În al doilea rând, te trimite la începuturi, la omul primordial şi la ritualurile care uneau omul si natura.

DSC06367

 Ce subiecte ţi-ar plăcea să mai explorezi, să transpui în pictură?

Mi-ar plăcea pe viitor să interpretez mai multe teme: pe lângă folclor, să prezint mituri, legende,  dar şi teme religioase cu sfinţi şi pustnici.

Ce semnifică pentru tine folclorul românesc, mitologia, ce rol le-ai găsit în artă, cu ce te atrag?

Sunt parte din identitatea noastră naţională, au un rol foarte important. În primul rând, folclorul este un izvor de inspiraţie care nu prea seacă. În al doilea rând, te trimite la începuturi, la omul primordial şi la ritualurile care uneau omul si natura. De aceea cred că, pictând folclorul, duc mai departe ce au început strămoşii noştri.

 Locul preferat unde te regăseşti ori unde îţi place să fii singur.

Pe lângă locurile în care am crescut, nu am unde să merg singur, aşa. Deşi îmi plac foarte multe, în Bucureşti prefer clădirile vechi. Dar cred că mă regăsesc peste tot în România.

 Sunt elemente care nu lipsesc din picturile tale şi cum preferi să reinventezi poveştile artistic?

În perioada asta, pictez ca şi cum totul ar fi într-un glob. Un glob care ar trebui să protejeze atmosfera din tablou, din satul românesc.

Distorsionarea imaginii, în special la peisaje, reprezintă o realitate remodelată, o dimensiune diferită în care timpul și spațiul se modifică şi creează o atmosferă magică, specifică meleagurilor noastre.

  A existat vreun moment care ţi-a marcat direcţia în pictură?

Au fost mai multe care m-au adus spre pictură. Când am intrat la Liceul de Artă, când am intrat la Facultatea de Artă, dar mai înainte de toate, mi-am dat seama că vreau să fiu pictor când am avut prima oră de matematică! (râde)

  Ce ai învăţat important de-a lungul parcursului tău artistic sau ce ai împărtăşi cu noi?

În legătură cu tehnica, nu cred că sunt în măsură să dau sfaturi. Dar am învăţat că e cel mai important să faci ceea ce îţi place. Chiar dacă uneori e greu, dacă faci din suflet, te implici mult mai mult şi clar o să ai satisfacţii mai mari. Personal, când fac ceva, îmi doresc să fie cel mai bun lucru pe care l-am făcut.

 Spune-ne unde îţi vom vedea lucrările cât de curând şi unde ţi-ai imagina, în viitor, să expui.

Expoziţia actuala din martie, cu vernisajul pe 5 martie, iar tema va fi una cu tradiţii de iarnă, cu mascaţi, capra, urşi şi şamani. Cât ce ţine de viitor, chiar îmi doresc să expun în cele mai importante muzee. Museum of Modern Art, de exemplu!

Otto Constantin Facebook page

DETALII: RITUAL OTTO CONSTANTIN

RITUAL | Otto Constantin
Curator: Mihai-Alexandru Pleşu
Vernisaj: joi, 5 martie 2015, ora 19.00 – 22.00
5 – 15 martie 2015
Go Art Projects | Bucureşti, Uranus 98

Leave a reply